Indrazneste sa visezi

februarie 17th, 2010

Motto : Indrazneste sa visezi si ai incredere in tine pentru ca visele tale sa devina reale

Un nou mod de a face lucrurile, iesind din adancuri este o alegere mareata.

O alegere constienta.O respiratie constienta.Este calea Noii Energii.

Noua Energie este un potential pe care toti il avem in interiorul nostru, in adancuri, acolo unde oamenii isi tin comorile. De ce este acest potential in adancuri?

Pentru ca acolo este si Esenta noastra, Sufletul nostru, oricum vrem sa-l numim.

Cand ne indragostim  ne reconectam cu sufletul nostru, il simtim ca pe un fior magic care ne lumineaza chipul si ne reda increderea in noi.Incepem sa visam, sa facem alegeri din centrul inimii, viziuni minunate, magicianul din noi se trezeste si toate visele devin posibile. Bucuria ne lumineaza chipul si radiem caldura pentru ca iubim si ne simtim iubiti. Am avut toti  astfel de experiente in viata cand pasiunea noastra parea a fi iubitul/iubita noastra.Ce se intampla de fapt cand ne indragostim? Permitem sufletului nostru sa respire si sa se exprime.Ne expandam, trecem dincolo de limitarile mintii, ne simtim vii.

Acum este un nou timp, o noua era, este Noua Energie care ne permite o noua relatie cu noi insine.Alegerea este darul magic pe care-l avem de la Spirit.Totul incepe cu o alegere constienta si o respiratie constienta care ne conecteaza cu Sufletul nostru/Esenta noastra, acea lume magica din adancuri.Acolo sunt  adevaratele pasiuni ale sufletului si increderea in noi insine aduce toate raspunsurile la suprafata.

Cand alegem sa ne oferim cateva minute in care sa fim doar cu noi, deconectati de lumea exterioara, vom incepe sa simtim pacea din interior. Acea pace ne va elibera corpul si imaginatia.Vom incepe sa ne descoperim pe noi, ce ne place, ce ne-am dori sa expermentam, la fel cum am facut candva cu persoana de care ne-am indragostit. Cu alte cuvinte ne dam atentie, ne remagnetizam inima prin simpla atingere a inimii noastre.Este un gest simplu sa-ti simti in palmele tale caldura inimii. Constientizam ca totul se afla in interior, toate potentialele, toate posibilitatile, toata iubirea.

Cand alegem sa ne reconectam cu noi, sa avem incredere totala in noi insine, in calitatea noastra de creator, din acel moment totul incepe sa se miste. Toate energiile incep sa ne serveasca intr-o sincronicitate fireasca, naturala.

Priveam zilele trecute dansul diafan al fulgilor de zapada si mi-am amintit ca este decembrie si vin sarbatorile de iarna.Ce-ar fi daca in sincronicitate cu beculetele ce trasforma noaptea orasul intr-o feerie de basm, ce-ar fi daca am permite ca de aceste sarbatori sa aprindem lumina din noi.Lumina din mine, lumina din tine se aprinde de sarbatori, asa ca un refren, o invitatie,  o colinda.

Haideti sa ne facem un cadou si pentru noi in acest decembrie magic – o carte, un CD, o cina in oras, un simbol care ne incalzeste si ne bucura sufletul.

Ceva ce-ti doresti de mult si ai tot amanat. Ceva ce te va face sa zambesti si sa canti.

Bucuria de a trai inseamna  a-ti darui si tie nu numai celor dragi.

Namaste,
Silvia

Prietenia, comoară de preț

februarie 17th, 2010

Într-o zi, Petru a găsit o hartă pe care era marcat drumul către o comoară inestimabilă.

“- Voi găsi această comoară şi aşa, voi avea parte şi de ceva aventură!” exclamă el.

Şi iată, că porni la drum. Şi merse, ce merse şi ajunge la o pădure. Acolo l-a întâlnit pe Leu, pe care îl întrebă

:- ” Eşti suficient de puternic şi curajos pentru a veni cu mine la o vânătoare de comori?”

Leul acceptă propunerea lui Petru şi îl însoţi pe acesta la drum. Pădurea era foarte deasă şi întunecoasă, iar lui Petru i se făcu frică însă, cu Leul lângă el reuşi să o străbată până la capăt.Când cei doi ajunsese la poalele unui munte, îl întâlniră pe Vultur.

“-Ai o vedere excelentă şi poţi să ne alarmezi de pericole. Nu doreşti să vii cu noi, suntem în căutarea unei comori?”, îl întreabă Petru.

Vulturul acceptă propunerea făcută de Petru şi îi însoţeşte pe cei doi la drum. Muntele pe care trebuiau să îl străbată era foarte înalt şi stâncos. Leul alunecă, însă Petru a fost suficient de iute să îi dea o mână de ajutor şi să îl tragă sus. Vulturul, cu vederea lui ascuţită, era foarte atent la fiecare pas pe care îl faceau cei doi tovarăşi de drum.

Curând, au ajuns la valea din josul muntelui, unde au întâlnit-o pe Oaie.

“- Vei dori să ne însoţeşti în căutarea unei comori şi să ne ţii de cald când ne este frig?”, o întrebă Petru pe Oaie.

Aceasta acceptă propunerea lui Petru şi astfel, porniră toţi la drum. Un vânt rece străbătu întreaga pajişte iar toţi se îngrămădiră lângă Oaie, ca să le ţină de cald.Apoi, cei patru ajunsese, în final, în deşert unde se întâlni cu Cămila.

“- Eşti numită oaia deşertului” îi spuse Petru acesteia.

“- Ne vei ajuta să străbatem întregul deşert şi să ne însoţeşti în călătoria noastră, în cautarea comorii?”.

Zis şi făcut. Cămila acceptă popunerea lui Petru şi astfel că el, Oaia şi Leul se urcă pe ea, iar împreună şi fericiţi străbat întreg deşertul cu Vulturul deasupra lor, bucurându-se de spectacol.

Cei cinci, ajung în cele din urmă, lângă ocean unde o întâlnesc pe Broasca Ţestoasă de mare.

“- Suntem în căutarea unei comori şi ne gândeam dacă ne poţi ajuta să străbatem oceanul? întreabă Petru.

Broasca le răspunse afirmativ şi astfel că porniră toţi la drum.

Valurile puternice aproape că îi înecă, însă Broasca Ţestoasă îi îndreptă cu dibăcie către ţărm, unde îi aştepta Bufniţa.

Acesta le vorbi cu înţelepciunea ei străveche, spunându-le aşa:

“- Felicitări, aţi găsit comoara.”

“Unde este?” exclamă toţi surprinşi.

“Împreună aţi străbătut pădurea, aţi urcat muntele, aţi înfruntat valea, aţi întâmpinat cu curaj deşertul şi aţi traversat oceanul. Niciodată nu aţi fi reuşit unul fără celălalt.”

Toţi s-au uitat unul la celălalt şi au realizat că Bufniţa avea dreptate! Toţi au găsit PRIETENIA!…Şi, într-adevăr, au găsit cea mai de preţ comoară!

Morala

Prietenia este un lucru minunat, este strâns legată de “a împărţi” - prietenii împart aproape totul, experienţele lor, fie că sunt bune fie că sunt rele, bucuriile şi tristeţiile lor – de “altruism”- prietenii au grijă unii de alţii – şi de “sprijin şi grijă“- prietenii sunt mereu împreună atunci când au nevoie unii de alţii; suportul vine sub diferite forme, însă suportul moral este considerat ca fiind cel mai important. Şi atunci, construirea şi menţinerea unei prietenii este unul dintre cele mai bine răsplătite proiecte ale vieţii noastre.

Un proverb japonez spune astfel: “Când caracterul unui om nu îţi este foarte clar, atunci uită-te la prietenii lui”, în timp ce în Spania, se foloseşte o vorbă foarte cunoscută: “Dime con quien andas y te dire quien eres” care se traduce astfel: ” Spune-mi cu cine umbli, ca să îţi spun cine eşti”. Când ne uităm la înţelesul amândurora se aseamănă foarte mult şi spun un mare adevăr. Ca fiinţe umane, tindem să ne construim prietenii cu oameni ca şi noi: cu o bază comună şi cu obiceiuri comune. Şi atunci, prietenii sunt ca un fel de cadou pe care ni-l oferim nouă înşine/însene.

Este foarte greu să descriu în câteva fraze ce înseamnă prietenia şi care este importanţa ei în viaţa noastră. Oare am putea trăi fără ea, singurătatea ne-ar putea fii un bun tovarăş pe parcursul vieţii noastre? Sunt prea multe de spus, sunt prea multe întrebări cu prea multe răspunsuri. Ne-ar face mare plăcere dacă ne-ai împărtăşi şi nouă ce înseamnă prietenia pentru tine şi astfel, vom alcătui împreună un mic “caiet de notiţe”. Şi apropo, tu ai putea trăi fără prieteni?…

NAMASTE